Psalmul 19 (Ρουμανικά, Romanian)

Prophet and King David

La sfârşit, psalm lui David

Să te audă Domnul în ziua necazului, să te apere numele Dumnezeului lui Iacov. 2Să-ţi trimită ţie ajutor din locaşul Său cel sfânt şi din Sion să te sprijinească pe tine. 3Să pomenească toată jertfa ta şi arderea de tot a ta să fie îngrăşată. 4Să-ţi dea Domnul după inima ta, şi tot sfatul tău să-l plinească. 5Bucura-ne-vom de scăparea ta şi întru numele Domnului Dumnezeului nostru ne vom mări. 6Să împlinescă Domnul toate cererile tale. Acum am cunoscut că a mântuit Domnul pe unsul Său. 7Îl va auzi pe el din cerul cel sfânt al Său, întru puteri este mântuirea dreptei Sale. 8Aceştia cu care şi aceştia cu cai, iar noi numele Domnului Dumnezeului nostru vom chema. 9Ei s-au împiedicat şi au căzut, iar noi ne-am sculat şi ne-am îndreptat. 10Doamne, scapă pe împăratul şi ne auzi pe noi în orice zi Te vom chema.
Αναρτήθηκε στις Psaltirea, Românesc. Leave a Comment »

Psalmul 18 (Ρουμανικά, Romanian)

Prophet and King DavidLa sfârşit, psalm lui David

Cerurile spun slava lui Dumnezeu, şi facerea mâinilor Lui o vesteşte tăria. 2Ziua zilei spune cuvânt şi noaptea nopţii vesteşte cunoştinţă. 3Nu sunt graiuri, nici cuvinte, ale căror glasuri nu se aud. 4În tot pământul a ieşit sunetul lor şi la marginile lumii graiurile lor. 5În soare a pus locaşul Său şi el este ca un mire ce iese din cămara lui. 6Veseli-se-va ca un uriaş ce aleargă calea; de la marginea cerului ieşirea lui, 7şi sfârşitul lui până la marginea cerului, şi nu este cel ce se va ascunde de căldura lui. 8Legea Domnului e fără prihană, întorcând sufletele; mărturia Domnului e credincioasă, înţelepţind pruncii. 9Rânduielile Domnului sunt drepte, veselind inima. Porunca Domnului strălucitoare, luminând ochii. 10Frica de Domnul e curată, rămânând în veacul veacului. Judecăţile Domnului sunt adevărate şi îndreptăţite împreună, 11dorite mai mult decât aurul şi piatra scumpă, şi mai dulci decât mierea şi fagurele. 12Căci robul Tău le păzeşte pe ele şi întru păzirea lor este multă răsplată. 13Greşealele cine le va pricepe? De cele ascunse ale mele curăţeşte-mă, şi de cele străine cruţă pe robul Tău. 14De nu mă vor stăpâni, atunci fără prihană voi fi, şi mă voi curăţi de păcat mare, 15şi vor fi bine-plăcute cuvintele gurii mele şi cugetul inimii mele înaintea Ta pururea, Doamne ajutorul meu şi Izbăvitorul meu.

Αναρτήθηκε στις Psaltirea, Românesc. Leave a Comment »

Psalmul 17 (Ρουμανικά, Romanian)

Prophet and King David

La sfârşit, copilului Domnului, lui David, cuvintele cântării acesteia pe care le-a grăit Domnului în ziua în care l-a izbăvit pe el Domnul din mâna tuturor vrăjmaşilor lui şi din mâna lui Saul şi a zis:

Ιubi-Te-voi, Doamne, puterea mea; Domnul este întărirea mea şi scăparea mea şi Izbăvitorul meu. 2Dumnezeul meu este ajutorul meu şi voi nădăjdui în El, 3apărătorul meu şi cornul mântuirii mele şi sprijinitorul meu. 4Lăudând voi chema pe Domnul şi de vrăjmaşii mei voi fi mântuit. 5Cuprinsu-m-au durerile morţii şi puhoaiele fărădelegii m-au tulburat. 6Suferinţele iadului m-au înconjurat, ajunsu-m-au laţurile morţii. 7Şi când mă necăjeam am chemat pe Domnul şi către Dumnezeul meu am strigat. 8Auzit-a din locaşul cel sfânt al Lui glasul meu, şi strigarea mea înaintea Lui va intra în urechile Lui. 9Şi s-a clătinat şi plin de cutremur s-a făcut pământul, şi temeliile munţilor s-au tulburat şi s-au clătinat, căci S-a mâniat pe ele Dumnezeu. 10Ridicatu-s-a fum întru urgia Lui, şi foc de către faţa Lui se va aprinde, cărbuni s-au aţâţat de către Dânsul. 11Şi a plecat cerurile şi S-a pogo­rât, şi negură sub picioarele Lui. 12Şi S-a suit pe heruvimi şi a zburat, zburat-a pe aripile vântului. 13Şi a pus întunericul ascunzătoarea Lui, împrejurul Lui cortul Lui; apă întunecoasă în norii văzduhului. 14De strălucirea de dinaintea Lui norii au trecut, grindină şi cărbuni de foc. 15Şi a tunat din cer Domnul şi Cel Preaînalt a dat glasul Său. l6Trimis-a săgeţi şi i-a risipit pe ei, şi fulgere a înmulţit şi i-a tulburat pe ei. 17Şi s-au arătat izvoarele apelor şi s-au descoperit temeliile lumii 18de certarea Ta Doamne, de suflarea duhului urgiei Tale. 19Trimis-a din înălţime şi m-a luat, scosu-m-a din ape multe. 20Mă va izbăvi dintre vrăjmaşii mei cei tari şi de cei ce mă urăsc pe mine, căci s-au întărit mai mult decât mine. 21Ajunsu-m-au în ziua pătimirii mele, şi S-a făcut Domnul întărirea mea. 22Şi m-a scos la lărgime, mă va izbăvi, căci m-a dorit. 23Şi-mi va răsplăti mie Domnul după dreptatea mea şi după curăţenia mâinilor mele îmi va răsplăti. 24Căci am păzit căile Domnului şi nu m-am îndepărtat de la Dumnezeul meu. 25Căci toate judecăţile Lui sunt înaintea mea şi îndreptările Lui nu s-au depărtat de la mine. 26Şi voi fi fără prihană cu Dânsul, şi mă voi păzi de către fărădelegea mea. 27Şi-mi va răsplăti mie Domnul după dreptatea mea, şi după curăţenia mâinilor mele înaintea ochilor Lui. 28Cu cel cuvios, cuvios vei fi; şi cu bărbatul nevinovat, nevinovat vei fi. 29Şi cu cel ales, ales vei fi; şi cu cel îndărătnic Te vei îndărătnici. Διαβάστε τη συνέχεια του άρθρου »

Αναρτήθηκε στις Psaltirea, Românesc. Leave a Comment »

Psalmul 16 (Ρουμανικά, Romanian)

Prophet and King David

Rugăciune lui David

Αscultă, Doamne, dreptatea mea, ia aminte la rugămintea mea, 2auzi rugăciunea mea din buze fără viclenie. 3De la faţa Ta judecata mea să iasă, ochii mei să vadă cele drepte. 4Cercat-ai inima mea, cercetat-ai în noapte, lămuitu-m-ai cu foc şi nu s-a aflat întru mine nedreptate, 5ca să nu grăiască gura mea lucrurile oamenilor; pentru cuvintele buzelor Tale eu am păzit căi aspre. 6Întăreşte paşii mei întru cărările Tale, ca să nu se clatine paşii mei. 7Eu am strigat, căci m-ai auzit, Dumnezeule; pleacă urechea Ta către mine şi ascultă graiurile mele. 8Minunate fă milele Tale, Cel ce mântuieşti pe cei ce nădăjduiesc în Tine, de cei ce stau împotriva dreptei Tale. 9Păzeşte-mă Doamne ca pe lumina ochiului. 10Întru acoperământul aripilor Tale mă vei acoperi, de către faţa necredincioşilor celor ce m-au necăjit pe mine. 11Vrăjmaşii mei sufletul meu l-au cuprins, seul lor au închis, gura lor a grăit mândrie. 12Scoţându-mă acum m-au înconjurat, ochii lor i-au pus să se plece în pământ. 13Apucatu-m-au ca un leu gata la vânat şi ca un pui de leu ce locuieşte în ascunzişuri. 14Scoală-Te Doamne, apucă-le înainte şi împiedică-i pe dânşii; izbăveşte sufletul meu de cel nelegiuit, cu sabia Ta, de vrăjmaşii mâinii Tale. 15Doamne, de cei puţini de pe pământ desparte-i pe ei în viaţa lor, şi din cele ascunse ale Tale s-a umplut pântecele lor. l6Săturatu-s-au cu fiii lor şi au lăsat rămăşiţele puncilor lor. 17Iar eu întru dreptate mă voi arăta feţei Tale, sătura-mă-voi când mi se va arăta slava Ta.
Αναρτήθηκε στις Psaltirea, Românesc. Leave a Comment »

Psalmul 15 (Ρουμανικά, Romanian)

Prophet and King David

Inscripţie pe stâlp lui David

„Păzeşte-Mă Doamne, căci spre Tine am nădăjduit. Zis-am Domnului: «Domnul Meu eşti Tu, căci bunătăţile Mele nu-Ţi trebuiesc».» 2Sfinţilor celor din pământul Lui minunate a făcut Domnul toate voile Sale întru dânşii. 3Înmulţitu-s-au slăbiciunile lor, după aceea au sârguit. 4„Nu voi aduna adunările lor din vărsările de sânge, nici nu voi pomeni numele lor pe buzele Mele. 5Domnul este partea moştenirii Mele şi a paharului Meu. Tu eşti Cel ce-Mi aşezi din nou moştenirea Mea. 6Funiile Mi-au căzut întru cei foarte puternici, pentru că moştenirea Mea foarte puternică Îmi este. 7Bine voi cuvânta pe Domnul Cel ce M-a înţelepţit; încă şi până în noapte m-au învăţat rărunchii Mei. 8Vedeam pe Domnul naintea Mea pururea, căci de-a dreapta Mea este, ca să nu Mă clatin. 9Pentru aceasta s-a veselit inima Mea şi s-a bucurat limba Mea, încă şi trupul Meu se va sălăşlui întru nădejde. 10Căci nu vei părăsi sufletul Meu în iad, nici nu vei da pe Cel cuvios al Tău să vadă stricăciune. 11Cunoscute Mi-ai făcut căile vieţii, umplea-Mă-vei de veselie cu faţa Ta, de desfătare cu dreapta Ta până în sfârşit.»

Αναρτήθηκε στις Psaltirea, Românesc. Leave a Comment »

Psalmul 14 (Ρουμανικά, Romanian)

Prophet and King David

La sfârşit, psalm lui David

Doamne, cine va pribegi în sălaşul Tău, sau cine se va sălăşlui în muntele cel sfânt al Tău? 2Cel ce umblă fără prihană şi face dreptate, 3cel ce grăieşte adevărul în inima sa, care nu a viclenit cu limba lui, 4şi nu a făcut rău aproapelui său, şi ocară nu a luat împotriva celor de lângă el. 5Defăimatu-s-a înaintea lui cel ce vicleneşte, iar pe cei ce se tem de Domnul îi slăveşte. 6Cel ce se jură aproapelui său şi nu se leapădă, argintul său nu l-a dat cu camătă, şi daruri asupra celor nevinovaţi n-a luat. 7Cel ce face acestea nu se va clătina în veac.
Αναρτήθηκε στις Psaltirea, Românesc. Leave a Comment »

Everghetinos – Tema 16 (Ρουμανικά, Romanian)

everghetinos

Trebuie să ne iubim rudele după trup ca și pe ceilalţi fraţi, dacă și ele se împărtășesc de aceeași vieţuire cu a noastră. Dacă, însă, [petrecerea] le e potrivnică, trebuie să le ocolim ca fiindu-ne vătămătoare

1. Din Viaţa Sfântului Pahomie
Mai mulţi ani după ce se lepădase de lume Teodor care era ucenic al Sfântului Pahomie, și încă unul foarte sârguitor a venit la mănăstire și Pafnutie, fratele său, cerând și el să devină monah. Teodor nu vroia să se poarte cu el ca și cu un frate [după trup] căci se dezbrăcase de omul cel vechi iar din pricina aceasta Pafnutie se necăjea mult și plângea. Aflând marele Pahomie despre aceasta, îi zise lui Teodor: «La început, frate, pogorământul către unii ca aceștia este bun. Precum pomul de curând sădit are nevoie de multă îngrijire, tot așa se întâmplă și cu cel care începe viaţa de nevoinţă, până când prinde rădăcini, cu ajutorul harului Domnului, și se întărește în credinţă». Auzind Teodor acestea, l-a ascultat cu osârdie pe Părintele său și îl sprijinea întru toate pe fratele său, păzind porunca. Căci pricepea înţelesul celor spuse.
2. Din Viaţa Sfântului Ioanichie
Fiica unui senator zăcea cuprinsă de boală, cu mădularele paralizate. Fata era binecredincioasă și cucernică în cele creștinești, spre deosebire de cumnatul după soră al sfântului, care se înverșuna ieșit din minţi, cuprins de cumplită turbare împotriva icoanelor lui Hristos. Când a ajuns fericitul acolo, a izbăvit-o pe fată de boala grea, prin rugăciune și cu semnul crucii. Iar pentru [cumnat], fiindcă nu a putut să-l înduplece cu vorba bună să se lepede de cumplita sa sminteală, s-a folosit de pedeapsă. Trecând cu vederea dragostea pentru rudenii și uitând, pentru dreapta credinţă, de propriul său sânge, l-a orbit pe acela prin rugăciunea sa. Διαβάστε τη συνέχεια του άρθρου »
Αναρτήθηκε στις Psaltirea, Românesc. Ετικέτες: , , , . Leave a Comment »