Everghetinos – Tema 1 (5) (Ρουμανικά, Romanian)

everghetinosNimeni nu trebuie să deznădăjduiască vreodată, chiar dacă a păcătuit mult, ci cu pocăinţă să aibă nădejde în mântuire

9. A Sfântului Efrem [Sirul]

Ia aminte frate că pe nevoitori vrăjmașul îi luptă în felurite chipuri. Astfel dar, înainte de a fi săvârșită fărădelegea, o micșorează în ochii acestora foarte. și mai cu seamă pofta desfătării trupești într-atât de măruntă o arată înainte de a se înfăptui, încât aproape că îi pare fratelui cu nimic deosebindu-se de a vărsa pe pământ un pahar cu apă rece. Odată săvârșită, cel viclean înalţă tare fărădelegea în faţa celui ce a păcătuit, ridicând împotriva lui mii de valuri de gânduri, pentru ca, scufundând mintea fratelui, să-l târască pe acesta în adâncul deznădejdii.
Aceste uneltiri ale vrăjmașului știindu-le mai dinainte, iubite, ia aminte să nu fi înșelat de el și să păcătuiești. Dacă, însă, vei cădea în vreo greșeală, să nu stărui într-însa, deznădăjduind de a ta mântuire, ci ridică-te și întoarce-te către Domnul Dumnezeul tău și îţi va fi iertător. Căci îndurător și milostiv este Stăpânul nostru, îndelung-răbdător și mult milostiv, iar pe cei ce se pocăiesc cu adevărat nu îi leapădă, ci îi primește grabnic și cu bucurie. Διαβάστε τη συνέχεια του άρθρου »

Everghetinos – Tema 1 (4) (Ρουμανικά, Romanian)

everghetinosNimeni nu trebuie să deznădăjduiască vreodată, chiar dacă a păcătuit mult, ci cu pocăinţă să aibă nădejde în mântuire

7. Despre fericitul Pavel cel Simplu, care a fost uce­nic al Sfân­tului Antonie

Au povestit Părinţii un lucru ca acesta: Pavel cel simplu s-a dus odată la o mănăstire pentru cercetarea și folosul fraţilor și, după obișnuita bineţe, a mers cu ei la biserică pentru a săvârși slujba. Stând înaintea porţilor locașului, lua aminte la fiecare din cei care treceau cu ce fel de suflet intră; căci avea și acest dar de la Dumnezeu, să vadă pe fiecare cum este la suflet, așa cum noi ne vedem unii pe alţii după înfăţișare. Văzându-i pe toţi cu privirea luminoasă și chipul vesel și pe îngerul fiecăruia bucurându-se de acela, se bucura și el și mulţumea lui Dumnezeu.
Mai apoi vede pe cineva intrând cu chipul înnegrit și cu tot trupul întunecat. Diavoli îl ţineau de fiecare parte și îl trăgeau spre ei de căpăstrul cu care îl legaseră. Iar îngerul lui îl urma de departe, mâhnit și amărât.

Văzând acestea, Bătrânul a lăcrimat; și, bătându-și pieptul cu mâna, s-a așezat înaintea bisericii, plângând amarnic pe fratele ce i se arătase astfel. Διαβάστε τη συνέχεια του άρθρου »

Everghetinos – Tema 1 (2) (Ρουμανικά, Romanian)

everghetinosNimeni nu trebuie să deznădăjduiască vreodată, chiar dacă a păcătuit mult, ci cu pocăinţă să aibă nădejde în mântuire

3. A Sfântului Paladie

Am aflat despre Moise Etiopianul, cel ce era preavestit între Părinţii din Schit, că înainte de a se face monah era slujitor la un om însemnat. și, din pricina răului său nărav și a firii sale, sângeroase și sălbatice, stăpânul l-a alungat. Iar el a plecat, s-a făcut tâlhar și, pentru puterea lui covârșitoare, a devenit căpetenia celorlalţi tâlhari.

Între faptele lui de tâlhărie se pomenește și aceasta: Unui oarecare păstor îi pusese gând rău, pentru că, odată, pe când se ducea noaptea să tâlhărească, i-a stat în cale cu câinii turmei. Vrând să-l omoare, căuta cu sârg să afle pe unde își paște oile. De îndată ce a aflat că se găsește dincolo de Nil, fiind atunci fluviul revărsat și albia lui lărgită până la o milă, Moise s-a dezbrăcat de cămașa pe care o purta, punând-o pe cap și, apucând cuţitul în dinţi, s-a aruncat în apă și a trecut-o înot. Păstorul, văzându-l de departe înotând, a fugit și s-a ascuns. Iar Moise, neprinzându-l pe păstor, și-a întors nebunia către turmă; Διαβάστε τη συνέχεια του άρθρου »

Everghetinos – Tema 1 (1) (Ρουμανικά, Romanian)

everghetinosNimeni nu trebuie să deznădăjduiască vreodată, chiar dacă a păcătuit mult, ci cu pocăinţă să aibă nădejde în mântuire

1. A Sfântului Paladie

Cuviosul Părintele nostru Ioan cel din Lycos despre care, într-un alt capitol ([Trebuie] să fugim de vorbirea cu femeile) se istorisește mai în amănunt ne-a povestit următoarea întâmplare.

Era odată în cetate un tânăr, care păcătuia greu și în tot chipul, dar cu mila lui Dumnezeu s-a străpuns la inimă de multele sale păcate. Ducându-se în locul în care se aflau mormintele, s-a zăvorât într-unul dintre acestea și își jelea viaţa de mai-nainte, căzut cu faţa la pământ și înălţând necontenit suspinuri din străfundul inimii. Trecând astfel o săptămână, într-o noapte s-au apropiat de el diavolii care îi vătămaseră până atunci viaţa, răcnind și zicând: Διαβάστε τη συνέχεια του άρθρου »

Αναρτήθηκε στις Everghetinos. Ετικέτες: , , , , . Leave a Comment »

Mărturie athonită în România – Inaugurarea Centrului pentru Studiul Spiritualității Ortodoxe (Ρουμανικά, Romanian)

040Pr. Prof. C-tin Coman: Prea Sfinţite Părinte, Preacuvioase Părinte Stareţ, cinstiţi părinţi, iubiţi profesori şi studenţi, acest Centru era o necesitate pentru facultatea noastră pentru că cercetarea, care fusese o perioadă lungă de timp stopată, trebuia să-şi intre în drepturi. De ce l-am numit Centrul pentru Studiul Spiritualităţii Ortodoxe? Pentru că simţeam nevoia cunoaşterii profunde a propriei noastre identităţi şi modul de viaţă propriu credinţei noastre. Ideea exista acum câţiva ani când Părintele Stareţ Efrem, aflându-se pentru prima dată în România, s-a oferit să sprijine iniţiativa facultăţii noastre. Atunci noi i-am propus acest proiect. Centrul are un obiectiv foarte precis, şi anume Διαβάστε τη συνέχεια του άρθρου »

Mărturie athonită în România – Liturghie în Paraclisul universitar «Sf. Ecaterina» (Ρουμανικά, Romanian)

044Arhim Efrem: Prea Sfinţia Voastră, iubiţi fraţi şi studenţi, dăm slavă lui Dumnezeu pentru faptul că harul Stareţei Sfântului Munte, care este Maica Domnului, ne-a adus aici în acest Paraclis Universitar la invitaţia Facultăţii de Teologie a Universităţii din Bucureşti. Această întâlnire a noastră este o întâlnire desăvârşită, ideală, pentru că întâlnirea deplină, ideală a membrilor Bisericii este cea din cadrul dumnezeieştii Euharistii. Centrul vieţii Bisericii, aşa cum este binecunoscut, este sinaxa euharistică în care creştinul face experienţa deosebită a prezenţei harului dumnezeiesc. De aceea noi, monahii în mod special, ne hrănim zilnic din dumnezeiasca Liturghie. Pentru aceasta la Sfântul Munte, care este locul prin excelenţă al slujirii euharistiei, au loc în fiecare zi aproape 300 de sfinte liturghii. De multe ori, în aceeaşi mănăstire se săvârşesc simultan mai multe liturghii. La mănăstirea noastră zilnic avem aproape opt dumnezeieşti liturghii concomitent, în diferite paraclise.

Aşa cum am spus la început, monahul şi creştinul trebuie ca în cadrul liturghiei să facă experienţa prezenţei dumnezeieşti. Însă Sfânta Liturghie nu este săvârşită numai pentru a ne întâlni noi cu Dumnezeu, ci se săvârşeşte pentru lumea întreagă. În această taină mare a dumnezeieştii Liturghii vă întâlnim aşadar astăzi. Cu toţii am venit să-i aducem lui Dumnezeu jertfa cea fără de sânge şi în acelaşi timp să avem o relaţie, o comuniune interpersonală tainică cu Mântuitorul Hristos care este euharistic pe Sfânta Masă, care este cel cu care ne hrănim şi care niciodată nu se sfârşeşte. Împreună cu noi este şi Născătoarea de Dumnezeu prin Διαβάστε τη συνέχεια του άρθρου »