Psalmul 19 (Ρουμανικά, Romanian)

La sfârşit, psalm lui David

Să te audă Domnul în ziua necazului, să te apere numele Dumnezeului lui Iacov. 2Să-ţi trimită ţie ajutor din locaşul Său cel sfânt şi din Sion să te sprijinească pe tine. 3Să pomenească toată jertfa ta şi arderea de tot a ta să fie îngrăşată. 4Să-ţi dea Domnul după inima ta, şi tot sfatul tău să-l plinească. 5Bucura-ne-vom de scăparea ta şi întru numele Domnului Dumnezeului nostru ne vom mări. 6Să împlinescă Domnul toate cererile tale. Acum am cunoscut că a mântuit Domnul pe unsul Său. 7Îl va auzi pe el din cerul cel sfânt al Său, întru puteri este mântuirea dreptei Sale. 8Aceştia cu care şi aceştia cu cai, iar noi numele Domnului Dumnezeului nostru vom chema. 9Ei s-au împiedicat şi au căzut, iar noi ne-am sculat şi ne-am îndreptat. 10Doamne, scapă pe împăratul şi ne auzi pe noi în orice zi Te vom chema.

Psalmul 18 (Ρουμανικά, Romanian)

La sfârşit, psalm lui David

Cerurile spun slava lui Dumnezeu, şi facerea mâinilor Lui o vesteşte tăria. 2Ziua zilei spune cuvânt şi noaptea nopţii vesteşte cunoştinţă. 3Nu sunt graiuri, nici cuvinte, ale căror glasuri nu se aud. 4În tot pământul a ieşit sunetul lor şi la marginile lumii graiurile lor. 5În soare a pus locaşul Său şi el este ca un mire ce iese din cămara lui. 6Veseli-se-va ca un uriaş ce aleargă calea; de la marginea cerului ieşirea lui, 7şi sfârşitul lui până la marginea cerului, şi nu este cel ce se va ascunde de căldura lui. 8Legea Domnului e fără prihană, întorcând sufletele; mărturia Domnului e credincioasă, înţelepţind pruncii. 9Rânduielile Domnului sunt drepte, veselind inima. Porunca Domnului strălucitoare, luminând ochii. 10Frica de Domnul e curată, rămânând în veacul veacului. Judecăţile Domnului sunt adevărate şi îndreptăţite împreună, 11dorite mai mult decât aurul şi piatra scumpă, şi mai dulci decât mierea şi fagurele. 12Căci robul Tău le păzeşte pe ele şi întru păzirea lor este multă răsplată. 13Greşealele cine le va pricepe? De cele ascunse ale mele curăţeşte-mă, şi de cele străine cruţă pe robul Tău. 14De nu mă vor stăpâni, atunci fără prihană voi fi, şi mă voi curăţi de păcat mare, 15şi vor fi bine-plăcute cuvintele gurii mele şi cugetul inimii mele înaintea Ta pururea, Doamne ajutorul meu şi Izbăvitorul meu.

Psalmul 17 (Ρουμανικά, Romanian)

La sfârşit, copilului Domnului, lui David, cuvintele cântării acesteia pe care le-a grăit Domnului în ziua în care l-a izbăvit pe el Domnul din mâna tuturor vrăjmaşilor lui şi din mâna lui Saul şi a zis:

Ιubi-Te-voi, Doamne, puterea mea; Domnul este întărirea mea şi scăparea mea şi Izbăvitorul meu. 2Dumnezeul meu este ajutorul meu şi voi nădăjdui în El, 3apărătorul meu şi cornul mântuirii mele şi sprijinitorul meu. 4Lăudând voi chema pe Domnul şi de vrăjmaşii mei voi fi mântuit. 5Cuprinsu-m-au durerile morţii şi puhoaiele fărădelegii m-au tulburat. 6Suferinţele iadului m-au înconjurat, ajunsu-m-au laţurile morţii. 7Şi când mă necăjeam am chemat pe Domnul şi către Dumnezeul meu am strigat. 8Auzit-a din locaşul cel sfânt al Lui glasul meu, şi strigarea mea înaintea Lui va intra în urechile Lui. 9Şi s-a clătinat şi plin de cutremur s-a făcut pământul, şi temeliile munţilor s-au tulburat şi s-au clătinat, căci S-a mâniat pe ele Dumnezeu. 10Ridicatu-s-a fum întru urgia Lui, şi foc de către faţa Lui se va aprinde, cărbuni s-au aţâţat de către Dânsul. 11Şi a plecat cerurile şi S-a pogo­rât, şi negură sub picioarele Lui. 12Şi S-a suit pe heruvimi şi a zburat, zburat-a pe aripile vântului. 13Şi a pus întunericul ascunzătoarea Lui, împrejurul Lui cortul Lui; apă întunecoasă în norii văzduhului. 14De strălucirea de dinaintea Lui norii au trecut, grindină şi cărbuni de foc. 15Şi a tunat din cer Domnul şi Cel Preaînalt a dat glasul Său. l6Trimis-a săgeţi şi i-a risipit pe ei, şi fulgere a înmulţit şi i-a tulburat pe ei. 17Şi s-au arătat izvoarele apelor şi s-au descoperit temeliile lumii 18de certarea Ta Doamne, de suflarea duhului urgiei Tale. 19Trimis-a din înălţime şi m-a luat, scosu-m-a din ape multe. 20Mă va izbăvi dintre vrăjmaşii mei cei tari şi de cei ce mă urăsc pe mine, căci s-au întărit mai mult decât mine. 21Ajunsu-m-au în ziua pătimirii mele, şi S-a făcut Domnul întărirea mea. 22Şi m-a scos la lărgime, mă va izbăvi, căci m-a dorit. 23Şi-mi va răsplăti mie Domnul după dreptatea mea şi după curăţenia mâinilor mele îmi va răsplăti. 24Căci am păzit căile Domnului şi nu m-am îndepărtat de la Dumnezeul meu. 25Căci toate judecăţile Lui sunt înaintea mea şi îndreptările Lui nu s-au depărtat de la mine. 26Şi voi fi fără prihană cu Dânsul, şi mă voi păzi de către fărădelegea mea. 27Şi-mi va răsplăti mie Domnul după dreptatea mea, şi după curăţenia mâinilor mele înaintea ochilor Lui. 28Cu cel cuvios, cuvios vei fi; şi cu bărbatul nevinovat, nevinovat vei fi. 29Şi cu cel ales, ales vei fi; şi cu cel îndărătnic Te vei îndărătnici.

Psalmul 16 (Ρουμανικά, Romanian)

Rugăciune lui David

Αscultă, Doamne, dreptatea mea, ia aminte la rugămintea mea, 2auzi rugăciunea mea din buze fără viclenie. 3De la faţa Ta judecata mea să iasă, ochii mei să vadă cele drepte. 4Cercat-ai inima mea, cercetat-ai în noapte, lămuitu-m-ai cu foc şi nu s-a aflat întru mine nedreptate, 5ca să nu grăiască gura mea lucrurile oamenilor; pentru cuvintele buzelor Tale eu am păzit căi aspre. 6Întăreşte paşii mei întru cărările Tale, ca să nu se clatine paşii mei. 7Eu am strigat, căci m-ai auzit, Dumnezeule; pleacă urechea Ta către mine şi ascultă graiurile mele. 8Minunate fă milele Tale, Cel ce mântuieşti pe cei ce nădăjduiesc în Tine, de cei ce stau împotriva dreptei Tale. 9Păzeşte-mă Doamne ca pe lumina ochiului. 10Întru acoperământul aripilor Tale mă vei acoperi, de către faţa necredincioşilor celor ce m-au necăjit pe mine. 11Vrăjmaşii mei sufletul meu l-au cuprins, seul lor au închis, gura lor a grăit mândrie. 12Scoţându-mă acum m-au înconjurat, ochii lor i-au pus să se plece în pământ. 13Apucatu-m-au ca un leu gata la vânat şi ca un pui de leu ce locuieşte în ascunzişuri. 14Scoală-Te Doamne, apucă-le înainte şi împiedică-i pe dânşii; izbăveşte sufletul meu de cel nelegiuit, cu sabia Ta, de vrăjmaşii mâinii Tale. 15Doamne, de cei puţini de pe pământ desparte-i pe ei în viaţa lor, şi din cele ascunse ale Tale s-a umplut pântecele lor. l6Săturatu-s-au cu fiii lor şi au lăsat rămăşiţele puncilor lor. 17Iar eu întru dreptate mă voi arăta feţei Tale, sătura-mă-voi când mi se va arăta slava Ta.

Psalmul 15 (Ρουμανικά, Romanian)

Inscripţie pe stâlp lui David

„Păzeşte-Mă Doamne, căci spre Tine am nădăjduit. Zis-am Domnului: «Domnul Meu eşti Tu, căci bunătăţile Mele nu-Ţi trebuiesc».» 2Sfinţilor celor din pământul Lui minunate a făcut Domnul toate voile Sale întru dânşii. 3Înmulţitu-s-au slăbiciunile lor, după aceea au sârguit. 4„Nu voi aduna adunările lor din vărsările de sânge, nici nu voi pomeni numele lor pe buzele Mele. 5Domnul este partea moştenirii Mele şi a paharului Meu. Tu eşti Cel ce-Mi aşezi din nou moştenirea Mea. 6Funiile Mi-au căzut întru cei foarte puternici, pentru că moştenirea Mea foarte puternică Îmi este. 7Bine voi cuvânta pe Domnul Cel ce M-a înţelepţit; încă şi până în noapte m-au învăţat rărunchii Mei. 8Vedeam pe Domnul naintea Mea pururea, căci de-a dreapta Mea este, ca să nu Mă clatin. 9Pentru aceasta s-a veselit inima Mea şi s-a bucurat limba Mea, încă şi trupul Meu se va sălăşlui întru nădejde. 10Căci nu vei părăsi sufletul Meu în iad, nici nu vei da pe Cel cuvios al Tău să vadă stricăciune. 11Cunoscute Mi-ai făcut căile vieţii, umplea-Mă-vei de veselie cu faţa Ta, de desfătare cu dreapta Ta până în sfârşit.»

Psalmul 14 (Ρουμανικά, Romanian)

La sfârşit, psalm lui David

Doamne, cine va pribegi în sălaşul Tău, sau cine se va sălăşlui în muntele cel sfânt al Tău? 2Cel ce umblă fără prihană şi face dreptate, 3cel ce grăieşte adevărul în inima sa, care nu a viclenit cu limba lui, 4şi nu a făcut rău aproapelui său, şi ocară nu a luat împotriva celor de lângă el. 5Defăimatu-s-a înaintea lui cel ce vicleneşte, iar pe cei ce se tem de Domnul îi slăveşte. 6Cel ce se jură aproapelui său şi nu se leapădă, argintul său nu l-a dat cu camătă, şi daruri asupra celor nevinovaţi n-a luat. 7Cel ce face acestea nu se va clătina în veac.

Everghetinos – Tema 16 (Ρουμανικά, Romanian)

Trebuie să ne iubim rudele după trup ca și pe ceilalţi fraţi, dacă și ele se împărtășesc de aceeași vieţuire cu a noastră. Dacă, însă, [petrecerea] le e potrivnică, trebuie să le ocolim ca fiindu-ne vătămătoare

1. Din Viaţa Sfântului Pahomie

Mai mulţi ani după ce se lepădase de lume Teodor care era ucenic al Sfântului Pahomie, și încă unul foarte sârguitor a venit la mănăstire și Pafnutie, fratele său, cerând și el să devină monah. Teodor nu vroia să se poarte cu el ca și cu un frate [după trup] căci se dezbrăcase de omul cel vechi iar din pricina aceasta Pafnutie se necăjea mult și plângea. Aflând marele Pahomie despre aceasta, îi zise lui Teodor: «La început, frate, pogorământul către unii ca aceștia este bun. Precum pomul de curând sădit are nevoie de multă îngrijire, tot așa se întâmplă și cu cel care începe viaţa de nevoinţă, până când prinde rădăcini, cu ajutorul harului Domnului, și se întărește în credinţă». Auzind Teodor acestea, l-a ascultat cu osârdie pe Părintele său și îl sprijinea întru toate pe fratele său, păzind porunca. Căci pricepea înţelesul celor spuse.

2. Din Viaţa Sfântului Ioanichie

Fiica unui senator zăcea cuprinsă de boală, cu mădularele paralizate. Fata era binecredincioasă și cucernică în cele creștinești, spre deosebire de cumnatul după soră al sfântului, care se înverșuna ieșit din minţi, cuprins de cumplită turbare împotriva icoanelor lui Hristos. Când a ajuns fericitul acolo, a izbăvit-o pe fată de boala grea, prin rugăciune și cu semnul crucii. Iar pentru [cumnat], fiindcă nu a putut să-l înduplece cu vorba bună să se lepede de cumplita sa sminteală, s-a folosit de pedeapsă. Trecând cu vederea dragostea pentru rudenii și uitând, pentru dreapta credinţă, de propriul său sânge, l-a orbit pe acela prin rugăciunea sa.

Psalmul 13 (Ρουμανικά, Romanian)

La sfârşit, psalm lui David

Zis-a cel fără de minte întru inima lui: „Nu este Dumnezeu.» 2Stricatu-s-au şi s-au făcut urâţi întu meşteşugurile lor, nu este cel ce face bunătate, nu este până la unul. 3Domnul din cer S-a plecat spre fiii oamenilor, ca să vadă dacă este cel ce pricepe sau cel care caută pe Dumnezeu. 4Toţi s-au abătut, împreună netrebnici s-au făcut, nu este cel ce face bunătate, nu este până la unul. 5Au nu vor cunoaşte toţi cei ce fac fărădelegea? Cei ce mănâncă pe poporul meu întru mâncare de pâine, pe Domnul nu l-au chemat. 6Acolo s-au temut cu frică unde nu era frică, căci Domnul este în neamul drepţilor. 7Sfatul săracului l-aţi ruşinat, căci Domnul este nădejdea lui. 8Cine va da din Sion mântuire lui Israel? Când va întoarce Domnul robimea norodului Său, bucura-se-va lacov şi se va veseli Israel.

Psalmul 12 (Ρουμανικά, Romanian)

La sfârşit, psalm lui David

Până vând, Doamne, mă vei uita, până la sfârşit? Până când întorci faţa Ta de la mine? 2Până vând voi pune sfaturi în sufletul meu, dureri în inima mea ziua şi noaptea? 3Până când se va înălţa vrăjmaşul meu asupra mea? 4Caută spre mine, ascultă-mă Doamne Dumnezeul meu, luminează ochii mei, ca nu cumva să adorm întru moarte, nu cumva să zică vrăjmaşul meu: „Întăritu-m-am asupra lui.» 5Cei care mă necăjesc se vor bucura dacă mă voi clătina; eu însă spre mila Ta am nădăjduit, 6bucura-se-va inima mea de mântuirea Ta. Cânta-voi Domnului Celui ce mi-a făcut mie bine, şi voi cânta numelui Domnului Celui Preaînalt.

Psalmul 11 (Ρουμανικά, Romanian)

La sfârşit, pentru a opta, psalm lui David

Mântuieşte-mă Doamne, căci a lipsit cel cuvios, căci s-au împuţinat adevărurile de la fiii oamenilor. 2Deşertăciuni a grăit fiecare către aproapele său, buze viclene în inimă, şi în inimă a grăit rele. 3Pierde-va Domnul toate buzele cele viclene, limba care grăieşte cu mândrie, 4pe cei care au zis: „Limba noastră vom mări, buzele noastre sunt la noi, cine ne este nouă Domn?» 5„Pentru necazul săracilor şi suspinul sărmanilor acum Mă voi scula—zice Domnul—; 6Aşeza-Mă-voi întru lucru mântuitor, îndrăzni-voi întru el.» 7Cuvintele Domnului, cuvinte curate, argint lămurit în foc, încercat în pământ, curăţat de şapte ori. 8Tu Doamne ne vei păzi pe noi şi ne vei cruţa pe noi de neamul acesta în veac. 9Împrejur necredincioşii umblă; după înălţimea Ta mult Te-ai îngrijit pentru fiii oamenilor.

Everghetinos – Tema 15 (1) (Ρουμανικά, Romanian)

Celor care se leapădă de lume le este de neapărată trebuinţă să nu se însoţească cu rudele după trup și nici să arate vreo slăbiciune pentru acestea

1. A lui Paladie

1. Un tânăr pe nume Pior, de neam egiptean, s-a lepădat de lume și a plecat din casa părintească, mânat de dragoste covârșitoare pentru Dumnezeu, făgăduindu-I Acestuia că nu va mai vedea vreodată pe cineva dintre ai săi. După cincizeci de ani, sora lui, de acum bătrână, a aflat de la cineva că fratele ei trăiește și s-a aprins vârtos de dorul de a-l vedea. Neputând să meargă în adâncul pustiei, l-a rugat fierbinte pe episcopul locului să le scrie sfinţilor Părinţi din pustie, ca să-l trimită pe fratele ei și așa să-l vadă.
După ce l-au silit mult, [Cuviosul] a ascultat în cele din urmă de Părinţi și s-a dus, luând pe încă cineva cu el. Iar ajungând la casa ei, i-a vestit: «Pior, fratele tău, a sosit». Simţind că sora lui iese să-l întâlnească, a închis ochii și a strigat: «Soră cutare! Eu sunt fratele tău Pior, eu sunt. Privește și vezi-mă cât vrei!» Încredinţându-se ea [că el este], l-a slăvit pe Dumnezeu. și cu toate că s-a străduit mult, nu l-a înduplecat să intre în casă. Ci acela a spus doar o rugăciune din prag, așa cum stătea acolo, iar apoi s-a întors din nou în pustie.

Psalmul 10 (Ρουμανικά, Romanian)

La sfârşit, psalm lui David

Spre Domnul am nădăjduit, cum veţi zice sufletului meu: „Îndepărtează-te spre munţi ca o vrabie?» 2Căci iată, păcătoşii au încordat arcul, gătit-au săgeţi în tolbă ca să săgeteze întru întuneric pe cei drepţi cu inima. 3Căci ceea ce Tu ai întărit ei au surpat; dar dreptul ce a făcut? 4Domnul este în locaşul Său cel sfânt, Domnul în cer are tronul Lui. 5Ochii Lui la cel sărman privesc, genele Lui cercetează pe fiii oamenilor. 6Domnul cercetează pe cel drept şi pe cel necredincios; iar cel ce iubeşte nedreptatea îşi urăşte sufletul său. 7Ploua-va peste cei păcătoşi laţuri, foc şi pucioasă şi suflare de vifor este partea paharului lor, 8căci drept este Domnul şi dreptatea a iubit, la cele drepte a privit faţa Lui.

Psalmul 9 (Ρουμανικά, Romanian)

La sfârşit, pentru cele ascunse ale fiului, psalm lui David

Mulţumi-voi Ţie Doamne, cu toată inima mea, cunoscute voi face toate minunile Tale. 2Bucura-mă-voi şi mă voi veseli întru Tine, cânta-voi numele Tău Preaînalte. 3Când se va întoarce vrăjmaşul meu înapoi, slăbi-vor şi vor pieri de la faţa Ta. 4Căci ai făcut judecata mea şi dreptatea mea, şezut-ai pe tron, Cel ce judeci dreptatea. 5Certat-ai neamurile şi a pierit necredinciosul, numele lui l-ai stins în veac şi în veacul veacului. 6Vrăjmaşului i-au lipsit săbiile desăvârşit şi cetăţile i le-ai surpat. 7Pierit-a pomenirea lui cu sunet şi Domnul în veac rămâne. 8Gătit-a întru judecată tronul Lui şi El va judeca lumea cu dreptate, va judeca noroade cu nepărtinire. 9Şi S-a făcut Domnul scăpare sărmanului, ajutor la vreme potrivită în necazuri. 10Şi să nădăjduiască spre Tine cei ce cunosc numele Tău, căci n-ai părăsit pe cei ce Te caută pe Tine, Doamne. 11Cântaţi Domnului Celui ce locuieşte în Sion, vestiţi întru neamuri faptele Lui. 12Căci Cel care cere sângele lor Şi-a adus aminte, n-a uitat strigarea sărmanilor. 13Miluieşte-mă Doamne, vezi smerenia mea de către vrăjmaşii mei 14Cel ce mă înalţi din porţile morţii, ca să vestesc toate laudele Tale în porţile fiicei Sionului. 15Bucura-ne-vom de mântuirea Ta; căzut-au neamurile în stricăciunea pe care au făcut-o. 16În laţul acesta pe care l-au ascuns s-a prins piciorul lor. 17Se cunoaşte Domnul judecăţi făcând, întru lucrul mâinilor sale s-a prins păcătosul. 18Întoarcă-se păcătoşii în iad, toate neamurile care-L uită pe Dumnezeu. 19Căci nu până în sfârşi va fi uitat săracul, răbdarea sărmanilor nu va pieri până în sfârşit. 20Scoală-Te Doamne, să nu se întărească omul, să fie judecate neamurile înaintea Ta. 21Pune Doamne leguitor peste ei, să cunoască neamurile că oameni sunt. 22 Pentru ce, Doamne, stai departe? Treci cu vederea în vremurile potrivite de necaz? 23Când se mândreşte necredinciosul se întărâtă săracul; se prind în sfaturile pe care le gândesc, 24căci se laudă păcătosul întru poftele sufletului său, şi cel ce face nedreptate se binecuvintează. 25Întărâtat-a pe Domnul cel păcătos, după mulţimea urgiei Lui nu va căuta. 26Nu este Dumnezeu înaintea lui, căile lui se spurcă în toată vremea. 27Judecăţile Tale sunt lepădate de la faţa lui, pe toţi vrăj­maşii lui îi va stăpâni. 28Căci a zis întru inima lui: „Nu mă voi clătina, din neam în neam rău nu-mi va fi.» 29A cărui gură se umple de blestem şi amărăciune şi vicleşug, sub limba lui osteneală şi durere.

Psalmul 8 (Ρουμανικά, Romanian)

La sfârşit, pentru teascuri, psalm lui David

Doamne Domnul nostru, cât de minunat este numele Tău în tot pământul! 2Căci s-a înălţat mare cuviinţa Ta mai presus de ceruri. 3Din gura pruncilor şi a celor ce sug Ţi-ai pregătit laudă din pricina vrăjmaşilor Tăi, ca să se piardă vrăjmaşul şi răzbunătorul. 4Căci voi vedea cerurile, lucrurile degetelor Tale, luna şi stelele pe care Tu le-ai întemeiat. 5Ce este omul, că-Ţi aminteşti de el? Sau fiul omului, că-l cercetezi pe el? 6Micşoratu-l-ai pe dânsul puţin faţă de îngeri, cu slavă şi cinste l-ai încununat pe el şi l-ai pus pe dânsul peste lucrurile mâinilor Tale. 7Toate le-ai supus sub picioarele lui, oile şi boii toţi, încă şi dobitoacele câmpului, 8păsările cerului şi peştii mării, pe cele ce străbat cărările mărilor. 9Doamne Domnul nostru, cât de minunat este numele Tău în tot pământul!

Psalmul 7 (Ρουμανικά, Romanian)

Psalm lui David, pe care l-a cântat Domnului pentru cuvintele lui Huşai, fiul lui Iameni

Doamne Dumnezeul meu în Tine am nădăjduit. Mântuieşte-mă de toţi cei ce mă prigonesc şi mă izbăveşte, 2ca nu cumva să răpească ca un leu sufletul meu, nefiind cel ce izbăveşte nici cel ce mântuieşte. 3Doamne Dumnezeul meu, de am făcut aceasta, de este nedreptate în mâinile mele, 4de am răsplătit celor ce-mi răsplătesc mie rele, să cad dar de la vrămaşii mei deşert. 5Să prigonească dar vrăjmaşul sufletul meu şi să-l piardă, şi să calce la pământ viaţa mea şi slava mea în ţărână să o sălăşluiască. 6Scoală-Te Doamne, întru urgia Ta, înalţă-Te pentru sfârşitul vrăjmaşilor Tăi. 7Şi Te scoală Doamne Dumnezeul meu, cu porunca cu care ai poruncit, şi adunarea popoarelor Te va înconjura, 8şi pentru aceasta întru înălţime Te întoarce. Domnul va judeca popoarele, 9judecă-mă Doamne, după dreptatea mea şi după nerăutatea mea ce este asupra mea. 10Sfârşească-se dar vicleşugul păcătoşilor şi vei călăuzi pe cel drept, Cel ce cercetezi inimile şi rărunchii, Dumnezeule. 11Cu dreptate este ajutorul meu de la Dumnezeu, Cel ce mântuieşte pe cei drepţi la inimă. 12Dumnezeu este Judecător drept şi tare şi mult îngăduitor, şi nu aduce urgia în fiecare zi. 13De nu vă veţi întoarce, sabia Lui o va luci, arcul Lui l-a încordat şi l-a pregătit, 14şi întru el a gătit unelte de moarte, săgeţile Lui celor ce ard le-a lucrat. 15Iată în chinuri a născut nedreptatea, a zămislit durere şi a născut fărădelege. 16Groapă a săpat şi a adâncit-o, şi va cădea în groapa pe care a făcut-o. 17Întoarce-se-va durerea lui pe capul lui şi pe creştetul lui nedreptatea lui se va pogorî. 18Mulţu-mi-voi Domnului după dreptatea Lui şi voi cânta numele Domnului Celui Preaînalt.

Psalmul 6 (Ρουμανικά, Romanian)

La sfârşit, în cântări, pentru a opta, psalm lui David

Doamne, nu cu mânia Ta să mă mustri, nici cu urgia Ta să mă cerţi. 2Miluieşte-mă Doamne, căci neputincios sunt. Tămăduieşte-mă Doamne, căci s-au tulburat oasele mele, 3şi sufletul meu s-a tulburat foarte, şi Tu Doamne, până când? 4Întoarce-Te Doamne, izbăveşte sufletul meu, mântuieşte-mă pentru mila Ta, 5căci nu este întru moarte cel ce Te pomeneşte pe Tine, şi în iad cine se va mărturisi Ţie? 6Ostenit-am întru suspinul meu, scălda-voi în toate nopţile patul meu, cu lacrimile mele aşternutul meu voi uda. 7Tulburatu-s-a de mânie ochiul meu, învechitu-m-am întru toţi vrăjmaşii mei. 8Depărtaţi-vă de la mine toţi cei ce lucraţi fărădelegea, căci a ascultat Domnul glasul plângerii mele, 9auzit-a Domnul rugămintea mea, Domnul rugăciunea mea a primit. 10Să fie ruşinaţi şi tulburaţi toţi vrăjmaşii mei, să se întoarcă şi degrabă să fie ruşinaţi foarte.

Psalmul 5 (Ρουμανικά, Romanian)

La sfârşit, pentru cea care moşteneşte, psalm lui David

Graiurile mele auzi-le Doamne, înţelege strigarea mea, 2ia aminte la glasul ru­găciunii mele, Împăratul meu şi Dumnezeu meu, 3căci către Tine mă voi ruga, Doamne. 4Dimineaţa vei auzi glasul meu, dimineaţa voi sta înaintea Ta şi mă vei vedea; căci nu eşti Dumnezeu care vrea fărădelegea. 5Nu va locui lângă Tine cel ce vicleneşte, nici nu rămân cei ce calcă legea în faţa ochilor Tăi. 6Urât-ai pe toţi cei ce lucrează fărădelegea, pierde-vei pe toţi cei ce grăiesc minciuna. 7De bărbatul ucigaş şi viclean Se scârbeşte Domnul. 8Îar eu întru mulţimea milei Tale intra-voi în casa Ta, închina-mă-voi spre locaşul cel sfânt al Tău întru frica Ta. 9Doamne, povăţuieşte-mă întru dreptatea Ta, din pricina vrăjmaşilor mei îndreptează înaintea Ta calea mea. 10Căci nu este în gura lor adevăr, inima lor este deşartă. 11Mormânt deschis e gâtlejul lor, cu limbile lor viclenesc. Judecă-i pe ei, Dumnezeule. 12Să cadă din sfaturile lor, după mulţimea necredinţei lor alungă-i pe dânşii, căci mult Te-au amărât, Doamne, 13şi să se bucure toţi cei ce nădăjduiesc în Tine. În veci se vor veseli şi Te vei sălăşlui întru ei, 14şi se vor lăuda cu Tine toţi cei ce iubesc numele Tău. Căci Tu vei binecuvânta pe cel drept, Doamne, 15căci cu arma bunei-voiri ne-ai încununat pe noi.

Everghetinos – Tema 12 (4) (Ρουμανικά, Romanian)

Despre faptul că părinţii iubitori de Dumnezeu trebuie să se bucure și să mulţumească atunci când copii lor sunt ispitiţi pentru Domnul. Mai mult, trebuie să-i îndemne spre lupte și primejdii pentru virtute

4. Din Viaţa Sfintelor Muceniţe Sofia, Pistis, Elpis și Agapis

Asemenea, și minunata Sofia le-a întărit spre nevoinţe și moarte pe cele trei fiice ale sale, Pistis, Elpis și Agapis, chiar înainte de mucenicie, cu îndemnuri pline de dragoste dumnezeiască. Apoi a fost de faţă la mucenicie și, privind caznele fiecăreia dintre ele, le dădea curaj prin cuvinte mângâietoare, până când le-a văzut pe toate săvârșite. S-a bucurat atunci mult și a adus mulţumită mare lui Dumnezeu. Trecând trei zile, după ce le-a îmbrăţișat trupurile, s-a dus și ea să fie laolaltă cu fiicele, făcându-se moștenitoare împreună cu ele a slavei cerești.

5. Din Martiriul Sfinţilor Patruzeci de Mucenici

Când cei patruzeci de Sfinţi Mucenici străbăteau arena muceniciei și, după ce stătuseră în lac o noapte întreagă și arătaseră dârzenie neîmblânzită în faţa gerului, au fost trași pe mal dis de dimineaţă pentru a le fi zdrobite picioarele cu ciomegele, mama unuia dintre aceștia a rămas lângă cei ce pătimeau, privindu-l pe fiul său. Căci acesta era mai tânăr decât toţi ceilalţi și ea se temea ca nu cumva tinereţea și dragostea de viaţă să-i stârnească frica și astfel să fie găsit nevrednic de ceata ostașilor și de cinstea lor. Stătea, așadar, cu privirea aţintită asupra lui și, cu înfăţișarea pe care o avea, cu ochii ei, îi insufla curaj. Întinzând mâinile spre acesta, îi spunea: «Copilul meu preadulce, de acum copil al Tatălui ceresc, rabdă puţin ca să devii desăvârșit; nu te teme de cazne, căci, iată, lângă tine stă Hristos în ajutor. Nimic împovărător, nimic dureros nu-ţi va mai ieși de acum în cale. Toate acelea au trecut, pe toate acestea le-ai biruit prin vitejia ta. Le urmează bucurie, desfătare, tihnă, veselie, de care vei avea parte împărăţind împreună cu Hristos; iar mie, cea care te-am născut, mi te vei face mijlocitor înaintea Acestuia».

Psalmul 4 (Ρουμανικά, Romanian)

La sfârşit, în cântări, psalm lui David

Când am strigat m-ai ascultat, Dumnezeul dreptăţii mele, întru primejdie m-ai lărgit. 2Milostiveşte-Te spre mine şi ascultă rugăciunea mea. 3Fii ai oamenilor, până când grei la inimă? Pentru ce iubiţi deşertăciunea şi căutaţi minciuna? 4Să cunoaşteţi că minunat a făcut Dumnezeu pe cel cuvios al Său. Domnul mă va asculta când voi striga către Dânsul. 5Mâniaţi-vă dar nu păcătuiţi; de cele ce ziceţi în inimile voastre, în aşternuturile voastre să vă pocăiţi. Jertfiţi jertfa dreptăţii şi nădăjduiţi în Domnul. Mulţi zic: „Cine ne va arăta nouă cele bune?» 7Însemnatu-s-a peste noi lumina feţei Tale, Doamne. Dat-ai bucurie în inima mea. 8Din roada grâului, vinului şi untdelemnului lor s-au înmulţit. 9Cu pace împreună mă voi culca şi voi dormi, 10căci Tu Doamne îndeosebi întru nădejde m-ai aşezat.

Psalmul 3 (Ρουμανικά, Romanian)

Psalm lui David, când a fugit de la faţa fiului său Abesalom

Doamne, de ce s-au înmulţit cei ce mă necăjesc? Mulţi se scoală asupra mea, 2mulţi zic sufletului meu: „Nu este mântuire lui întru Dumnezeu lui». 3Dar Tu Doamne, ajutorul meu eşti, slava mea şi Cel ce înalţi capul meu. 4Cu glasul meu către Domnul am strigat şi m-a auzit din muntele cel sfânt al Său. 5Eu m-am culcat şi am adormit, sculatu-m-am, căci Domnul mă va ajuta. 6Nu mă voi teme de zecile de mii din popor care de jur împrejur se ridică împotriva mea. Scoală, Doamne, mântuieşte-mă Dumnezeul meu, 7căci Tu ai lovit pe toţi cei ce mă vrăjmăşesc în deşert, 8dinţii păcătoşilor ai zdrobit. A Domnului este mântuirea şi peste poporul Tău binecuvântarea Ta.

Psalmul 2 (Ρουμανικά, Romanian)

Psalm lui David, fără titlu

Pentru ce s-au întărâtat neamurile şi popoarele au cugetat deşertăciuni? 2Ridica-tu-s-au regii pământului şi căpeteniile s-au adunat laolaltă împotriva Domnului şi împotriva Hristosului Său: 3„Să rupem legăturile lor şi să lepădăm de pe noi jugul lor.» 4Cel ce locuieşte în ceruri îi va batjocori pe dânşii şi Domnul îi va defăima pe ei. 5Atunci va grăi către dânşii întru urgia Lui şi întru mânia Lui îi va tulbura pe ei. 6„Iar Eu am fost pus Împărat de către El peste Sion, muntele cel sfânt al Lui, vestind porunca Domnului. 7Domnul a zis către Mine: «Fiul Meu eşti Tu, Eu astăzi Te-am născut. 8Cere de la Mine, şi-Ţi voi da neamurile moştenirea Ta, şi stăpânirea Ta marginile pământului».» 9Vei paşte pe ei cu toiag de fier, ca pe vasele olarului îi vei zdrobi pe dânşii. 10Şi acum, împăraţilor, pricepeţi, învăţaţi-vă toţi cei ce judecaţi pământul: 11slujiţi Domnului cu frică şi vă bucuraţi de El cu cutremur, 12apucaţi învăţătura, ca nu cumva să Se mânie Domnul şi să pieriţi din calea cea dreaptă. 13Când se va aprinde în grabă mânia Lui, fericiţi toţi cei ce nădăjduiesc în Dânsul.

Psalmul 1 (Ρουμανικά, Romanian)

Psalm lui David, fără titlu la evrei

Fericit bărbatul care n-a mers în sfatul necredincioşilor, şi în calea păcătoşilor nu s-a aflat, şi pe scaunul pierzătorilor n-a şezut. 2Ci în legea Domnului e voia lui şi întru legea Lui va cugeta ziua şi noaptea. 3Şi va fi ca pomul cel răsădit lângă trecătorile apelor, care roada lui va da în vremea lui, şi frunza lui nu va cădea, şi toate, oricâte va face, vor fi îndreptate. 4Nu sunt aşa necredincioşii, nu sunt aşa, ci ca praful pe care-l aruncă vântul de pe faţa pământului. 5Pentru aceasta nu se vor ridica necredincioşii la judecată, nici păcătoşii în sfatul drepţilor, 6căci cunoaşte Domnul calea drepţilor, şi calea necredincioşilor va pieri.